Modificarea Codului Muncii
[30.06.2005 - Raporturi de munca]
Codul Muncii a fost modificat printr-o ordonanta de urgenta adoptata miercuri în sedinta de Guvern. Modificarile vizeaza cresterea protectiei salariatilor, dezvoltarea companiilor si flexibilizarea relatiilor de munca.
"Proiectul de Ordonanta de Urgenta a fost aprobat de Executiv în varianta convenita cu partenerii sociali", a declarat ministrul Muncii, Gheorghe Barbu.
Actul normativ aduce modificari în ceea ce priveste durata timpului de munca. Noile reglementari permit angajatului si angajatorului sa-si organizeze mai flexibil durata timpului de munca, conform normelor europene. Potrivit noilor prevederi, durata timpului de munca poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamâna, care includ si orele suplimentare. Conditia este ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de o luna calendaristica, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamâna. Pentru anumite domenii de activitate, unitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca se pot negocia perioade de referinta mai mari de o luna, dar care nu pot depasi 12 luni. La stabilirea perioadelor de referinta nu se iau în calcul durata concediului de odihna si situatiile de suspendare a contractului individual de munca. Efectuarea muncii suplimentare peste limita mentionata este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii, producerii unor accidente sau înlaturarii consecintelor unui accident.
Ordonanta modifica unele conditii privind contractul individual de munca pe perioada determinata. Astfel, s-au introdus noi categorii de lucrari sau programe în contractul colectiv de munca pentru care pot fi angajate persoane pe perioada determinata. Acestea sunt lucrarile, proiectele si programele stabilite prin contractul colectiv de munca încheiat la nivel national sau de ramura.
De asemenea, a fost prelungita perioada pentru care se poate încheia contractul individual pe perioada determinata, de la 18 la 24 de luni.
Noul Cod al Muncii aduce clarificari în ceea ce priveste plata concediului de odihna.
Astfel, pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie care reprezinta media din ultimele trei luni a drepturilor salariale, dar care nu poate fi mai mica decât salariul de baza cumulat cu indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite în perioada respectiva.
Potrivit reglementarilor actuale, indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a veniturilor din luna sau lunile în care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
Codul Muncii va fi modificat si în ceea ce priveste obligatiile angajatorilor. Actul normativ adoptat de Guvern stabileste ca utilizarea si constituirea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale vor fi reglementate printr-o lege speciala.
Reglementarile în vigoare obliga angajatorul sa contribuie la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale care rezulta din contractele individuale de munca.
Noul Cod al Muncii elimina obligativitatea formarii profesionale continue. Formarea profesionala se va face la o perioada de doi ani, pentru firmele cu mai mult de 21 de angajati, respectiv trei ani, pentru cele cu mai putin de 21 de angajati.
Registrul general de evidenta a salariatilor va fi mentinut. Registrul se completeaza în ordinea angajarii si cuprinde elemente de identificare a salariatilor, data angajarii, functia, tipul contractului individual de munca si data încetarii contractului individual de munca.
Unele modificari aduse Codului Muncii vizeaza clauza de neconcurenta.
La încheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde în contract o clauza de neconcurenta. Prin aceasta clauza, salariatul se poate obliga ca, dupa încetarea contractului sa nu presteze, în interesul propriu sau al unui tert, o activitate care sa fie la concurenta cu cea prestata la angajatorul sau. În schimbul acestui angajament, salariatul va primi o indemnizatie lunara.
Potrivit noilor prevederi ale Codului Muncii, clauza de neconcurenta poate produce efecte pentru o perioada de cel mult 2 ani de la data încetarii contractului individual de munca. Cuantumul acestei indemnizatii va fi, potrivit noilor reglementari, de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni. Indemnizatia acordata în schimbul clauzei de neconcurenta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator si este deductibila la calculul profitului impozabil.
Potrivit legislatiei în vigoare, aceasta indemnizatie este de cel putin 25% din salariu.
Ordonanta Guvernului aduce unele schimbari si în ceea ce priveste concedierea colectiva. Astfel, angajatorul poate recurge la concedierea colectiva a cel putin 10 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are între 20 si 100 de salariati. În cazul concedierilor colective, angajatorului îi revin urmatoarele obligatii: sa initieze consultari si sa se puna de acord cu sindicatul sau cu reprezentantii salariatilor asupra mijloacelor prin care se pot evita concedieri colective sau reducerea numarului de salariati; sa puna la dispozitia sindicatului toate informatiile relevante privind concedierea colectiva. De asemenea, actul normativ reduce termenele în cazul concedierii colective. Angajatorul are obligatia sa notifice în scris sindicatului sau reprezentantilor salariatilor intentia de concediere colectiva cu cel putin 30 de zile calendaristice înainte. În prezent, termenul este de 45 de zile.
Potrivit noilor reglementari, sindicatul sau reprezentantii salariatilor pot propune angajatorului masuri în vederea evitarii concedierilor în 15 zile calendaristice de la data primirii notificarii, fata de 20 de zile câte sunt în prezent.
Angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi angajari pe locurile de munca ale salariatilor concediati pe o perioada de cel mult 9 luni de la data concedierii acestora. Termenul aflat acum în vigoare este de 12 luni.
Noul Cod al Muncii înaspreste sanctiunile aplicate în cazul muncii la negru. Primirea la munca a persoanelor fara încheierea unui contract individual de munca se sanctioneaza cu amenda de la 15 milioane la 20 de milioane pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de un miliard de lei. De asemenea, încadrarea în munca a minorilor, încalcând prevederile legale, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 3 ani.
[Sursa: Guvernul Romaniei]
vezi lista de articole »